Pentru mulți oameni, ritualul este irezistibil: după ce stau într-o saună fierbinte până când transpirația se scurge din fiecare por, ideea de a te scufunda într-un lac cu gheață sau într-un duș rece se simte ca actul suprem de revigorare. Este o practică celebrată în țările scandinave, promovată de influenți în domeniul wellness și romantizată ca o cale către duritatea mentală și rezistența fizică. Dar sub șoc și fior se află un set de răspunsuri fiziologice pe care majoritatea oamenilor nu se opresc niciodată să le ia în considerare. Ceea ce pare a fi un contrast inofensiv între cald și rece poate deveni, în anumite condiții, un test de stres periculos pentru inimă, plămâni și vasele de sânge.
Șocul cardiovascular: când vasele de sânge joacă-de-război
În timpul unei ședințe de saună, organismul suferă o vasodilatație profundă. Vasele de sânge din apropierea pielii se lărgesc pentru a elibera căldură, ritmul cardiac crește, iar tensiunea arterială scade adesea ușor pe măsură ce sângele se acumulează la periferie. Inima lucrează mai mult pentru a pompa sângele în piele, menținând în același timp circulația către organele vitale. Acesta este un stres controlat, dar totuși un stres.
Apoi vine plonjarea rece. În momentul în care apa rece lovește pielea, vasele de sânge periferice se strâng violent. Această vasoconstricție bruscă trimite un val de sânge înapoi spre miez, crescând volumul sanguin central și ridicând tensiunea arterială. Pentru un tânăr sănătos, această schimbare poate fi tolerabilă. Dar pentru cineva cu hipertensiune arterială nediagnosticată, boală coronariană sau aritmie, creșterea bruscă a tensiunii arteriale și cererea simultană asupra inimii pot declanșa dureri în piept, bătăi neregulate ale inimii sau chiar un atac de cord.
Studiile asupra înotătorilor de iarnă și utilizatorilor de saune arată că combinația de căldură și frig poate dubla volumul de muncă al inimii în câteva secunde. Sistemul cardiovascular este forțat să treacă de la un mod de „-disipare a căldurii” la un mod de „apărare-la rece” aproape instantaneu. Această tranziție nu este un exercițiu blând; este un soc. Și șocurile nu sunt întotdeauna sigure.
Reflexul respirator: gâfâirea după aer poate fi periculoasă
Un alt risc ascuns implică sistemul respirator. Când apa rece intră brusc în contact cu fața, gâtul sau pieptul, declanșează reflexul de scufundare al mamiferelor. Acest reflex provoacă un gâfâit involuntar, urmat de o respirație rapidă și o încetinire a ritmului cardiac. În apă deschisă, acea gâfâială poate duce la inhalarea apei, mai ales dacă persoana este deja fără suflare din saună.
Într-o saună, aerul este fierbinte și adesea uscat, ceea ce poate irita căile respiratorii și poate provoca deshidratare ușoară. Plămânii lucrează pentru a regla temperatura și umiditatea. Săritul în apă rece imediat după poate provoca bronhospasm, o îngustare a căilor respiratorii care îngreunează respirația. Pentru persoanele cu astm bronșic sau cu bronhoconstricție indusă de exerciții fizice-, aceasta se poate transforma într-un atac sever în câteva minute.
Chiar și pentru cei fără afecțiuni pulmonare, combinația dintre hiperventilația de la căldură și reflexul de gâfâit de la frig poate duce la amețeli, confuzie și pierderea coordonării. Într-un lac sau piscină, acea pierdere a controlului poate fi fatală. Aportul de oxigen al organismului este momentan perturbat, iar creierul poate să nu primească suficient flux de sânge pentru a menține o persoană conștientă.
Șocul de temperatură și riscul de imersie în apă rece
Imersia în apă rece, chiar și pentru câteva secunde, poate provoca „șoc rece”. Acesta este un set de răspunsuri, inclusiv gâfâit, hiperventilație, tahicardie și o creștere a tensiunii arteriale. Cu cât apa este mai rece și diferența de temperatură este mai mare, cu atât șocul este mai intens. După o saună, temperatura pielii poate ajunge până la 40 de grade (104 de grade F). Cufundarea în apă la 10 grade (50 grade F) creează o diferență de 30 de grade. Acesta este un gradient termic masiv.
Șocul rece afectează și funcția musculară. Răcirea bruscă a mușchilor și nervilor poate provoca crampe, slăbiciune și pierderea forței de prindere. Dacă o persoană este singură, aceasta o poate împiedica să iasă din apă. Hipotermia se poate dezvolta mai repede decât era de așteptat, deoarece corpul și-a pierdut deja căldură prin transpirație în saună și încă nu s-a re-încălzit. Temperatura centrală poate scădea rapid, ducând la confuzie și inconștiență.
Există și riscul de „afterdrop”. Acest lucru se întâmplă atunci când sângele rece de la membre se întoarce în miez după ce a ieșit din apă, determinând ca temperatura centrală să continue să scadă chiar și atunci când persoana încearcă să se încălzească. După o saună, organismul este deja vasodilatat, astfel că afterdrop-ul poate fi mai pronunțat și mai periculos.
Cine este cel mai expus riscului? Vulnerabilitatea ascunsă
Oamenii cel mai probabil să fie răniți de scufundările de la saună-la--în apă rece-nu sunt întotdeauna cele evidente. Persoanele tinere, în formă, se pot simți invincibili, dar pot avea totuși afecțiuni cardiace ascunse, cum ar fi cardiomiopatia hipertrofică sau sindromul QT lung. Aceste afecțiuni nu prezintă adesea simptome până când un stres brusc declanșează o aritmie fatală. Combinația de saună-pentru baie rece este exact acest tip de stres.
Adulții în vârstă sunt, de asemenea, expuși unui risc mai mare, deoarece vasele de sânge se întăresc odată cu vârsta, iar baroreflexul-capacitatea organismului de a regla tensiunea arterială-devine mai puțin receptiv. O scădere bruscă sau o creștere a tensiunii arteriale poate provoca leșin sau cădere. Persoanele cu diabet pot avea neuropatie autonomă, care le afectează capacitatea de a simți schimbările de temperatură și de a regla ritmul cardiac. Femeile însărcinate se confruntă cu riscuri suplimentare, deoarece imersiunea la rece poate declanșa contracții uterine și poate reduce fluxul de sânge către placentă.
Chiar și utilizatorii experimentați de saune pot fi prinși cu nerăbdare. Oboseala, deshidratarea, consumul de alcool și anumite medicamente (cum ar fi beta-blocantele, diureticele sau medicamentele pentru tensiunea arterială) pot amplifica pericolele. Ceea ce funcționează pentru o persoană într-o zi poate să nu funcționeze în alta.
Cum să te bucuri de contrast fără riscurile ascunse
Dacă tot doriți să experimentați contrastul cald-rece, există modalități mai sigure de a face acest lucru. În primul rând, nu sari niciodată în apă rece imediat după ce ai părăsit saună. Așteptați cel puțin 5 până la 10 minute într-un loc răcoros și uscat pentru a vă permite ritmul cardiac și respirația să se normalizeze. Bea apă pentru a înlocui lichidele pierdute prin transpirație. Apoi, dacă alegeți să vă răcoriți, începeți cu un duș rece sau cu o scufundare scurtă a picioarelor sau a mâinilor înainte de a vă expune întregul corp.
În al doilea rând, evitați diferențele extreme de temperatură. Un duș rece la 15–20 de grade (59–68 de grade F) este mult mai sigur decât o scufundare în apă aproape de -îngheț. În al treilea rând, să nu o faci niciodată singur. Pune pe cineva să te urmărească și asigură-te că știe să recunoască semnele de suferință. În al patrulea rând, ascultă-ți corpul. Dacă vă simțiți amețit, respirați scurt sau aveți dureri în piept, ieșiți imediat și solicitați ajutor medical.
Ritualul de scufundare la rece în saună-nu este în mod inerent rău. Mulți oameni o fac în siguranță și raportează că se simt plini de energie și revigorați. Dar riscurile ascunse sunt reale și nu sunt cunoscute pe scară largă. Data viitoare când vă gândiți să sari în apă rece imediat după o saună, faceți o pauză. Inima, plămânii și vasele de sânge nu cer un șoc. Ei cer o tranziție lină.
